Întrebarea pare simplă sau cel puţin tâmpită. Şi nu e vorba de un pod făcut de români, care, după experienţele noastre, permite orice surpriză şi paradox de construcţie. Aici, în România, orice e posibil. Şi poate că soluţia ar putea veni chiar de aici pentru această situaţie inextricabilă. O să coste de 1.5 milioane de ori mai mult, dar trebuie să “ne scoatem şi noi banii, nu? Să punem borduri? Punem! Să coste kilometrul de autostradă 200 mil. de euro? Păi cum? Normal!”. Nu, acum vorbim despre nişte autorităţi serioase, pe care le interesează dezvoltarea. China vrea să lege Macao şi Zhuhai (vecine) cu Hong Kong. Ca-n poza asta.
Sunt 60 de km şi au nevoie pentru asta de un pod. De ce? Pentru circulaţia turiştilor, a mărfurilor şi a cetăţenilor rezidenţi într-un timp de peste două ori mai mic decât le ia acum acest lucru. Ce ar putea fi atât de complicat? Nu-ţi trebuie mult ca să-ţi dai seama, dar trebuie mult ca să găseşti o soluţie foarte greu de găsit. Chinezii conduc pe dreapta, iar cei din Hong Kong, pe stânga. Sau, chinezii au maşini cu volan pe stânga, cei din Hong Kong, ca englezii (fost dominion), pe dreapta.
Pe lângă acest lucru, autorităţile mai au şi legile proprii, pe care trebuie să le aducă la o intersecţie de principii şi de aplicare. Numărul mediu zilnic de maşini care ar trebui să se deplaseze bidirecţional e acest pod este de aproape 50.000 de maşini.
Logic, zic unii, ar fi ca la un moment dat să se facă schimbul de sens de deplasare, în funcţie de porţiunea de pod aflată mai aproape de regiunea în care se află maşinile. Cum se va face asta … probabil că până la urmă cineva va ceda fără să-şi mai facă atâtea griji sau să-şi întărâte orgoliile.
Aşa, ca fapt divers, vor fi 6 bezni de deplasare, câte trei pe fiecare sens, 4 tuneluri şi unul dintre ele … prin apă! 420.000 de tone de oţel vor fi folosite la construcţie, cât 60 de turnuri Eiffel – conform Business Insider. Preţul enorm al construcţie gigantice e 15 miliarde de dolari.
Autor Alexandru Banu